Micro-blogging-ul și liveticker-ul: cum să-ți surprinzi fața sau să dai like la orice

Featuredretea

Ești online, deci exiști. Paradigma aceasta centrează totul pe un user încă neconstituit, care-se-face. Este o construcție virtuală, că doar nu credeai că vorbesc despre tu-ul real. 

Nomadismul Data Dandy-ului este accentuat de către dorința utilizatorului de a sta/ fi online, în sensul de a fi live (permanent online).

Imaterialitatea producțiilor din spațiile virtuale transgresează bariera impusă de real și afectează realitatea indivizilor, materialitatea producțiilor. Este vorba despre, mai curând, un transfer. Cam despre asta vorbește Domenico Quaranta cu Second Life (SL), insistând asupra avatarului Gazira Babeli. Produsele marca Babeli din SL au fost transpuse în RL, distrugând astfel bariera dintre cele două lumi.

“Noi încă nu putem înțelege ce este ‘viața’ și vorbim deja despre o a doua. Câte o viață pe rând, vă rog! Poate aceste vieți (RL și SL) nu sunt atât de diferite”, Quaranta, 2011

Eu voi lua în considerare un alt caz, unul de pe Facebook. Acolo, avatarurile indivizilor din RL încearcă să influențeze cursul unor evenimente reale cu ajutorul unui spațiu virtual, similar în multe moduri cu SL. Mesajele transmise, îndemnurile sau paginile false create pot fi unelte utile în a influența comportantele unor oameni din realitate. Pagina unui eveniment care urmează să aibă loc în RL este un produs în spațiul virtual, care funcționează după schema corespunzătoare în SL.

Avatarurile sunt live, transmit mesaje, sunt diferite de cei care sunt în spatele lor și încearcă să intre în RL. Modul în care este gestionată o astfel de situație este mixarea celor două lumi: RL și SL (văzută aici ca exemplu relevant pentru un spațiu virtual).

Platforme precum Twitter și Facebook se bazează mult pe aceste două componente relevante pentru activitatea avatarurilor: micro-blogging, sub forma transmiterii de informații sau mesaje concise, scurte la care se așteaptă feedback, și prezența online simultan cu un continuum de informație transmisă (acel status update sub forma unui liveticker). V-am zis deja, ceea ce atrage este acest corpus de elemente simultane: transfer de informație, prezență online (live) și feedback. De asemenea, posibilitatea interconectării cu alți utilizatori necunoscuți sau cât mai necunoscuți cu putință, prin rețea, devine un mobil al construcției colțului virtual.

“Celebritatea, notorietatea prin comunicare, e cea care te face puternic, iar Facebook-ul procură o celebritate între egali. Prin comunicarea ca relaționare ne etalăm, ne creștem narcisic expunerea eului, ne supradimensionăm existența, devenind față de alții niște străini intimi. Internautul e prieten, e în conexiune cu oameni pe care se poate să nu-i fi văzut niciodată. Ceea ce contează pentru ei este stabilirea de contacte, conectarea, comunicarea, prezența în rețea, fluiditatea transmiterii, dialogul ” Aurel Codoban, 2011.

Rămâne în discuție dacă aceste spații rămân la limita realității sau devin mult prea iluzorii.

“Precum cafeaua decofeinizată miroase și are gustul precum cea reală, fără a fi una, la fel realitatea virtuală este experimentată ca fiind realitate, fără a fi una”, Slavoj Zizek, 2001.

Acest lucru ar face realitatea virtuală un tărâm cultural cu propriile reguli, culturi, jargon și iconografii.

   Ceea ce oferă nou noile platforme este tocmai facilitatea ca user-ul să regăsească toate ustensilele într-un singur colț, într-un singur panel/template. Aceasta este rețeta succesului unui spațiu conceput să-i redea user-ului simultan: controlul iluzoriu al informației și reconstrucția spațiului său virtual prin intermediul rețelei, prezența live în spațiul tău creat de alți utilizatori și postarea unui mesaj doar pentru perceperea unui feedback.

Dorința user-ului de a zăbovi în virtual space este deja o chestiune materială, care a fost pusă în practică după aplicarea principiului accesibilității în ceea ce privește utilizarea internetului și a instrumentelor de acces. Viralitatea sa este determinată de transgresarea barierelor realității, iar avatarul poate da fără niciun fel de problemă “like” oricărui lucru sau link, datorită detașării (spațiale în primul rând). Avatarurile utilizatorilor propun personalități “mai tari” decât ale idivizilor din RL, pot face mult mai multe lucruri și, de ce nu, pot fi cum vor. Avatarurile voastre vor deveni mai relevante pentru viața reală decât sunteți voi, iar această afirmație pare că se îndreaptă încet și sigur înspre materializarea sa.

foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: